Astronomii care au analizat datele arhivate de telescopul spațial Chandra au identificat 84 de obiecte cu un comportament neobișnuit: emit raze X de energie foarte joasă, dar par să producă în același timp cantități intense de radiație ultravioletă energetică. NASA spune că obiectele nu se potrivesc cu nicio clasă cunoscută până acum.
Sursele au fost identificate în șase galaxii, inclusiv Andromeda (M31) și galaxia Pinwheel (M101). Cercetătorii le-au numit „hypersoft X-ray sources”, deoarece apar în imaginile Chandra realizate la energiile cele mai joase și dispar la energii mai ridicate.
Ce ar putea fi aceste obiecte
Echipa consideră că sursele implică probabil un sistem binar în care o gaură neagră, o stea neutronică sau o pitică albă atrage materie de la o stea companion. Materialul se încălzește înainte să cadă pe obiectul compact și produce radiație X.
Ce este neobișnuit este combinația dintre razele X foarte moi și radiația ultravioletă puternică. Astfel de sisteme binare există deja în catalogul astronomic, dar nu cu această semnătură spectrală.
Legătură posibilă cu supernovele de tip Ia
Una dintre întrebările majore este originea exactă a supernovelor de tip Ia. Aceste explozii sunt folosite ca repere pentru măsurarea expansiunii Universului și au avut un rol esențial în descoperirea expansiunii accelerate. Unele modele pornesc de la o pitică albă care acumulează materie de la un companion.
Dacă o parte dintre noile surse sunt astfel de sisteme înainte de explozie, astronomii ar putea obține o metodă mai bună de identificare a progenitorilor supernovelor Ia.
Al doilea mister: ionizarea gazului galactic
Radiația ultravioletă intensă ar putea contribui și la ionizarea gazului dintre stele. Stelele masive și fierbinți explică doar o parte din acest fenomen în anumite galaxii. O populație numeroasă de surse hypersoft, greu de detectat până acum, ar putea furniza energia lipsă.
Descoperirea a fost posibilă prin reanalizarea arhivei publice Chandra și eliminarea unui „blind spot” observational. Rezultatele au fost publicate în Nature Astronomy.
Sursa: NASA Chandra – 9 septembrie 2026
