Conținutul generat sau manipulat cu inteligență artificială a intrat într-o etapă nouă de reglementare în Uniunea Europeană, iar problema deepfake-urilor devine tot mai puțin una pur tehnologică și tot mai mult una juridică și instituțională.
Sovereign Institute for Liberty & Justice a inclus tema printre intervențiile sale publice, prin avocatul Alexandru Silviu Goga, specializat în problematici privind AI Act, drepturi de autor, text and data mining și conformitate GDPR în raport cu inteligența artificială.
Regulile de transparență se aplică deja
Potrivit Comisiei Europene, obligațiile de transparență prevăzute de articolul 50 din AI Act se aplică din 2 august 2026. Furnizorii anumitor sisteme trebuie să informeze utilizatorii atunci când interacționează cu inteligența artificială, iar conținutul sintetic trebuie, în situațiile prevăzute de regulament, să poată fi identificat prin marcaje tehnice.
Deepfake-urile, precum imaginile, materialele video sau înregistrările audio generate ori modificate artificial astfel încât să pară autentice, trebuie etichetate în cazurile acoperite de regulament. Există și obligații specifice pentru texte generate de AI pe subiecte de interes public atunci când acestea sunt publicate fără control editorial uman.
Problema pentru România este aplicarea, nu doar existența legii
Mesajul promovat de Sovereign Institute pune accent pe aplicarea coerentă a AI Act în România, fără ca reglementarea să devină simultan o frână nejustificată pentru inovare sau pentru libertatea de exprimare.
Aici apare dificultatea reală. Regulamentul este european, dar o parte importantă din supraveghere și aplicare revine autorităților competente din statele membre. Asta înseamnă proceduri, competențe tehnice, mecanisme de control și capacitatea instituțiilor de a distinge între utilizarea legitimă a instrumentelor generative și manipularea înșelătoare.
Miza crește odată cu folosirea AI în spațiul public
Pe măsură ce instrumentele generative devin mai accesibile, verificarea autenticității unei imagini, a unei voci sau a unei declarații video devine o problemă directă pentru presă, companii, instituții și public.
Comisia Europeană a publicat în 2026 inclusiv ghiduri și un cod de bune practici pentru marcarea și etichetarea conținutului generat de AI, tocmai pentru a transforma principiile generale din AI Act în obligații tehnice mai ușor de aplicat.
Surse: Sovereign Institute – Evenimente & Presă; Comisia Europeană; Comisia Europeană – obligațiile de transparență din articolul 50.