Universitatea din București încheie pe 12 septembrie cea de-a cincea ediție a Congresului Național al Istoricilor Români, un eveniment desfășurat timp de patru zile și dedicat principalelor direcții de cercetare și dezbatere din istoriografia contemporană. Conferința a început pe 9 septembrie în Aula Magna a Facultății de Drept.

Congresul reunește cercetători, profesori și specialiști din țară și din străinătate și funcționează ca unul dintre cele mai importante forumuri profesionale pentru domeniul istoriei din România. Temele depășesc analiza clasică a documentelor și includ modul în care tehnologia, inteligența artificială, noile metode digitale și schimbările în obiceiurile de lectură influențează cercetarea și predarea istoriei.

Un astfel de eveniment are o miză mai mare decât schimbul academic de rezultate. Istoricii lucrează într-un mediu în care arhivele sunt digitalizate accelerat, sursele devin mai ușor de accesat, dar și mai greu de verificat, iar instrumentele AI pot genera rapid texte și interpretări fără o garanție privind acuratețea. Metodologia critică devine astfel la fel de importantă ca accesul la informație.

Congresul oferă și un spațiu pentru discuții despre relevanța istoriei într-o societate în care informația circulă rapid, iar falsurile, manipularea și simplificările pot ajunge la public înaintea analizelor academice. Rolul universităților și al institutelor de cercetare este nu doar de a produce cunoaștere, ci și de a explica publicului cum se construiește și se verifică o interpretare istorică.

Pentru Universitatea din București, organizarea ediției din 2026 consolidează poziția Facultății de Istorie ca punct de întâlnire pentru comunitatea academică națională. Încheierea congresului lasă în urmă o agendă care va continua probabil în publicații, proiecte de cercetare și colaborări interuniversitare.

Surse: Universitatea din București; prezentarea evenimentului: RADOR