Într-o eră digitalizată, fenomenul „trollilor de internet” capătă o amploare tot mai mare și în România. Termenul „troll” se referă la utilizatorii care provoacă intenționat conflicte, răspândesc dezinformări sau manipulează opinia publică pe platformele de social media. Deși acest fenomen este întâlnit la nivel global, țările din estul Europei, inclusiv România, se confruntă tot mai des cu această realitate.

Potrivit unui interviu acordat recent de directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Anton Rog, România nu are pe teritoriul său „ferme de trolli” – adică organizații bine structurate care generează comentarii și postări în masă pentru a influența publicul. Totuși, prezența și activitatea trollilor individuali sau a unor grupuri mici de influențare nu poate fi ignorată. Aceștia acționează în special în perioade de criză politică sau socială, utilizând diverse metode pentru a atrage atenția și pentru a distorsiona faptele.

Cum acționează trollii de internet?

Principalele tehnici folosite de trolli includ postări false sau provocatoare, partajarea știrilor senzaționale, dar neverificate, și manipularea discuțiilor online. De multe ori, aceștia acționează pe paginile de social media ale publicațiilor de știri, unde comentariile lor pot atrage atenția a mii de utilizatori. În astfel de situații, o simplă postare falsă sau denaturată poate escalada rapid într-un fenomen viral, afectând percepția publicului asupra evenimentelor din jurul lor.

Deși în mod formal nu există ferme de trolli în România, este recunoscut că unii trolli pot fi folosiți ca mijloace de influențare în cadrul strategiilor de marketing sau de politică. Practicile de acest tip au fost sesizate și monitorizate cu strictețe de către DNSC și alte instituții abilitate, care rămân vigilente pentru a preveni manipularea și dezinformarea pe scară largă.

Ce impact au trollii asupra societății românești?

Prezența trollilor de internet poate avea efecte negative semnificative asupra opiniei publice, creând o atmosferă de neîncredere și tensiune. Conținutul fals sau exagerat distribuie rapid pe rețelele de socializare, determinând uneori reacții negative și polarizând opiniile. În plus, fenomenul afectează și jurnaliștii și instituțiile de presă, care trebuie să fie atenți în verificarea surselor și a comentariilor atașate știrilor.

În concluzie, deși „fermele de trolli” nu sunt încă o realitate în România, fenomenul trollilor de internet continuă să fie o provocare majoră pentru autorități, presa și publicul larg. Informarea corectă și educarea utilizatorilor despre cum să recunoască și să evite manipularea online reprezintă pași esențiali pentru o societate mai bine informată și rezilientă în fața dezinformării digitale.