Universitatea din București a fost reprezentată la Bio-X International Academic Conference 2026, desfășurată la Chengdu, în China, printr-o contribuție care a legat microbiologia, micologia și investigațiile biologice aplicate patrimoniului cultural. Participarea a inclus o prezentare plenară, implicarea în comitetul științific internațional și contribuții realizate împreună cu studenți ai Facultății de Biologie.
Asist. univ. dr. Maria Iasmina Moza a reprezentat Universitatea din București la evenimentul organizat de Sichuan University și Sichuan Society for Microbiology, în colaborare cu Ben-Gurion University. Conferința a reunit cercetători din biologie, medicină, inginerie, bioinformatică, biosenzori, biologie sintetică, nanomedicină și biotehnologie de mediu.
Studenți implicați direct în cercetare internațională
Un element important al participării românești a fost implicarea studenților. Ana Nicula, masterandă la programul Microbiologie Aplicată și Imunologie, a contribuit la un poster științific, iar Alice Ifrim, studentă la licență, a fost coautoare a prezentării plenare. Modelul este relevant pentru universitățile românești deoarece mută experiența internațională din zona rezervată doctoranzilor și cercetătorilor consacrați către ciclurile de licență și master.
Universitatea din București subliniază însă și o limită structurală: finanțarea deplasărilor internaționale pentru studenții de licență și master rămâne dificilă atunci când aceștia nu sunt integrați într-un grant de cercetare. Problema este importantă pentru competitivitatea academică, fiindcă accesul la conferințe internaționale înseamnă expunere la rețele profesionale, metode noi și oportunități de colaborare.
Posibilă ediție Bio-X în România
Dincolo de prezentările științifice, participarea de la Chengdu ar putea avea o consecință instituțională mai amplă. Potrivit Universității din București, sunt în desfășurare demersuri pentru ca o ediție viitoare a conferinței Bio-X să fie organizată în România. Dacă inițiativa se concretizează, evenimentul ar putea aduce în țară cercetători din mai multe domenii ale științelor vieții și ar crea o platformă pentru proiecte comune între echipe românești și parteneri internaționali.
Bio-X este construit tocmai în jurul cercetării interdisciplinare. Pentru România, această direcție este importantă într-un context în care proiectele competitive europene și internaționale cer tot mai frecvent echipe capabile să combine biologia cu analiza de date, medicina, ingineria, tehnologiile de senzori sau inteligența artificială.
Participarea de la Chengdu nu trebuie supraevaluată ca indicator singular al performanței cercetării românești, dar este relevantă ca exemplu de internaționalizare concretă: cercetători și studenți intră în rețele externe, prezintă rezultate și încearcă să transforme contactele academice în colaborări viitoare.
Surse
Foto: Logan Gutierrez / Unsplash. Imagine ilustrativă.
