Sistemul european Entry/Exit System (EES), devenit complet operațional la 10 aprilie 2026, continuă să schimbe modul în care cetățenii din afara Uniunii Europene sunt verificați la intrarea și ieșirea din spațiul Schengen. În ultimele zile, presa europeană a relatat din nou timpi mari de așteptare în unele aeroporturi, pe fondul aplicării mai stricte a procedurilor biometrice.
Pentru călătorii români există însă o distincție esențială: cetățenii UE, inclusiv cetățenii români, nu sunt supuși înregistrării EES. Sistemul este destinat în principal cetățenilor statelor terțe care călătoresc pentru șederi scurte în spațiul Schengen.
Ce înregistrează EES
EES înlocuiește treptat ștampilarea manuală a pașapoartelor pentru călătorii eligibili și stochează electronic date despre intrări și ieșiri, documentul de călătorie și date biometrice. Scopul este identificarea mai eficientă a persoanelor care depășesc perioada legală de ședere și întărirea verificărilor la frontierele externe.
Comisia Europeană a anunțat că sistemul a devenit complet operațional la 10 aprilie 2026, după o implementare progresivă. Această etapizare a permis autorităților de frontieră să introducă treptat noile proceduri și, în anumite situații, să reducă temporar utilizarea sistemului atunci când timpii de așteptare deveneau excesivi.
De ce pot apărea cozi
Prima înregistrare a unui călător eligibil este mai complexă decât verificarea unui pașaport deja înregistrat. Pot fi necesare capturarea imaginii faciale și a amprentelor, precum și verificarea datelor documentului. În aeroporturile cu flux mare de pasageri, diferența de câteva zeci de secunde per persoană se poate transforma într-o coadă semnificativă.
Publicații britanice au relatat în septembrie despre timpi de așteptare de până la câteva ore în anumite aeroporturi europene. Aceste situații nu sunt uniforme în spațiul Schengen și depind de aeroport, ora sosirii, numărul de ghișee și proporția de pasageri care trebuie înregistrați pentru prima dată.
Ce înseamnă pentru un român care călătorește
Pentru un cetățean român care intră într-un alt stat Schengen, EES nu adaugă procedura biometrică aplicată vizitatorilor din state terțe. Cu toate acestea, un zbor poate fi afectat indirect dacă o parte mare dintre pasageri trece prin aceleași zone de control sau dacă infrastructura aeroportului este aglomerată.
Cei care călătoresc împreună cu cetățeni non-UE ar trebui să țină cont de timpul suplimentar necesar pentru prima înregistrare. Este utilă și respectarea recomandărilor aeroportului privind ora de sosire înaintea zborului, mai ales în perioade aglomerate.
Analiză
EES rezolvă o problemă reală: sistemul vechi, bazat pe ștampile, făcea dificilă verificarea automată a duratei șederilor. Costul tranziției este însă transferat parțial către infrastructura aeroportuară și către timpul pasagerilor. Diferența dintre un sistem eficient și unul perceput drept birocratic va depinde în mare măsură de numărul de terminale automate, personal și capacitatea fiecărui punct de frontieră.
Pentru călătorii din România, mesajul practic este mai simplu decât unele titluri alarmiste: EES nu introduce o nouă înregistrare biometrică pentru cetățenii români, dar poate contribui indirect la aglomerație în aeroporturile care procesează simultan mulți pasageri din afara UE.
Imagine: Global Residence Index / Unsplash.
Surse
